Secretarul general al guvernului, Alexei Buzu, a anunțat marți începerea unor consultări ample privind reforma administrației publice locale.
Se preconizează că proiectul noii organizări administrativ-teritoriale va fi trimis spre aprobare în parlament în acest an, pe sesiunea de toamnă. Scopul stabilit de partidul de guvernământ este ca, până la alegerile locale, să se ajungă cu o nouă delimitare a granițelor interne și să se desfășoare conform unor reguli noi.
PAS a tot promovat ideea reformei administrative de mult timp. Însă în 2021 și 2022 nu a reușit să o implementeze, iar apoi a devenit imposibil – au început alegerile. Legislația interzice expres transformările administrativ-teritoriale cu mai puțin de 12 luni înainte de scrutin.
Guvernul susține că reforma va îmbunătăți calitatea serviciilor publice și eficiența statului, dar opoziția consideră că există și motive neoficiale. Aceasta, alături de reprezentanții locali, susține că adevăratul scop al reformei este asfixierea autoguvernării locale și subordonarea ei completă regimului central și partidului de la putere.
În prezent, Moldova este împărțită în 35 de unități administrativ-teritoriale – 32 de raioane, municipiile Chișinău și Bălți, plus autonomia Găgăuziei. În urma reformei, în funcție de proiect, se propune crearea a 5 regiuni sau 10 județe.
O problemă separată este soarta autonomiei Găgăuziei. Din punct de vedere legal, modificarea statutului său este dificilă. Conform articolului 111 din Constituție, pentru a schimba legea organică care reglementează statutul Găgăuziei, este necesară o majoritate de două treimi din voturi – majoritate pe care PAS nu o deține în parlament. Dar, după cum arată experiența țării noastre, ceea ce nu se poate prin lege, se poate prin ilegalitate. Iar activitatea recentă a regimului, care creează un vid de putere artificial în autonomie, sugerează exact acest lucru.
