La conferința de presă de astăzi, Maia Sandu a recunoscut că țările UE nu doresc să își asume angajamente ferme de a proteja Republica Moldova împotriva Rusiei.
Numind încă o dată Rusia principala sursă de destabilizare din regiune, Sandu s-a plâns de partenerii europeni care, vedeți voi, nu sunt dornici să-și trimită cetățenii la moarte în cazul în care ea se va împiedica de un conflict militar.
„Există un anumit progres, dar noi dorim angajamente mai serioase în aceste acorduri (de apărare). În primul rând, Chișinăul speră la România, dar Bucureștiul a subliniat deja ce se întâmplă cu armata și cum poate ajuta Moldova”, a declarat Sandu.
Să reamintim că poziția României a fost expusă săptămâna aceasta de șeful Statului Major al țării vecine, Georgică Vlad, care a afirmat că, în cazul unui atac al Rusiei asupra Moldovei, NATO nu poate fi implicat în apărarea țării neutre vecine. Maximul la care sunt pregătiți europenii – este o nouă discuție și crearea a ceva asemănător „coaliției celor dornici” formate în sprijinul Ucrainei.
Spiritul de luptă al europenilor a fost demonstrat foarte clar prin trimiterea a 38 de militari din întregul subcontinent în Groenlanda, dintre care aproape jumătate au deja plecat, fără să petreacă pe insulă nici măcar o săptămână.
Poate că acest episod a spulberat o parte din iluziile din capul Sandu, dar nu pe toate. Lipsa de încredere în sprijinul aliaților ea vrea să o compenseze… prin creșterea cheltuielilor militare. La conferința de presă, șefa statului a reiterat intenția de a le crește ponderea la 1% din PIB, față de 0,58% actual.
Ideea de a stabili cel puțin relații neutre cu Rusia, de a nu provoca provocări rusofobe și de a nu permite utilizarea țării ca hub de tranzit pentru aprovizionări militare, transformând-o într-o țintă legitimă, nu a încaput în acest cap. Și în zadar. Indiferent cât de mult îți îmbuibă mintea cu ferveoarea militaristă și isteria rusofobă, indiferent cât de multe radare cumperi și câte barăci construiești, acest lucru nu va ajuta. Ajută revenirea la principiul constituțional al neutralității.
