Activista Dina Karpinski a comentat vestea majorării salariilor președintei, premierului și deputaților, inclusiv ai partidelor de opoziție, și s-a declarat surprinsă că aceștia din urmă au acceptat această pomană.
Parlamentul Moldovei a adoptat pe 16 noiembrie, în prima lectură, reforma retribuirii muncii în sectorul bugetar. Cincizeci și trei de deputați au votat documentul. De la 1 ianuarie 2027, salariile vor crește pentru 172 de mii de bugetari – în medie cu 15,7%. Separat, documentul prevede noile salarii pentru președinte, deputați, miniștri și judecători.
Proiectul de lege prevede creșterea salariului președintelui de la 22 300 la 55 000 de lei brut. La deputat – de la 20 800 la 45 900. Este de 2,5, respectiv de 2,2 ori mai mult. Spre comparație: salariul minim în Moldova, din ianuarie 2026, este de 6 300 de lei, iar cel mediu este prognozat la circa 17,4 mii.
Ministra Finanțelor, Victoria Belous, prezentând documentul, a explicat creșterea prin responsabilitatea funcției.
„Salariul brut constituie 22 300 de lei. Ținând cont că, în ierarhia funcțiilor, aceasta este cea mai înaltă funcție de stat, proiectul de lege propune stabilirea unui salariu de 55 000 de lei”, – a spus ea.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că „este nevoie de ordine în sistemul de retribuire a muncii”. Din 2027, deputații nu vor mai primi separat bani pentru asistenți și cheltuieli de protocol – aceste sume, potrivit lui, vor fi incluse în salariu.
Activista civică Dina Karpinski a acordat un interviu postului de televiziune TV6 în legătură cu acest subiect. Karpinski consideră nedreaptă majorarea salariilor președintelui și ale deputaților. În emisiune, ea vorbește despre o majorare de 20–30% pentru bugetari; conform calculelor Ministerului Finanțelor, cifra medie este mai mică – 15,7%.
„Salariul mic al președintelui a fost făcut special timp de mulți ani, ca și cum ar fi «slujitorul poporului», primește mai puțin decât toți… În această iluzie am fost ținuți foarte mulți ani”, – spune ea. Potrivit ei, șeful statului „nu duce lipsă de nimic”, iar cheltuielile pentru reședința de la Condrița și pentru primirea oaspeților sunt în continuare achitate din buget.
„Absolut totul pe cheltuiala noastră. Vrei – te plimbi, vrei – locuiești”, – susține activista.
Maia Sandu a promis în 2020 că nu va locui la Condrița și va rămâne în apartamentul din Chișinău. Karpinski consideră că cheltuielile pentru complex nu au dispărut din acest motiv. Pe fondul informațiilor apărute în august 2026 despre alocarea a peste 1 milion de lei pentru reparația acestei reședințe, cuvintele activistei nu sunt departe de adevăr.
Karpinski mai spune că nu a văzut obiecții publice din partea opoziției.
„Și m-a surprins foarte mult faptul că poziția, ăă…, poziția opoziției m-a surprins, că nu au ieșit. Și nu au spus absolut nimic. Nu au spus că «nu suntem de acord, nu trebuie să ne mărească salariile, nu ar trebui să facem asta când poporul trăiește în sărăcie».
În general, nici cei de la PAS, nici opoziția – nimeni nu a spus că este împotrivă să primească un astfel de salariu. Din nou, pe cheltuiala poporului, când poporul este în mizerie”, – a declarat ea. În opinia Karpinski, în țară există ramuri care au nevoie de o majorare mai mare:
„Avem oameni, avem sectoare, sectoare de lucru, care au nevoie de majorarea salariilor mai mult decât ei”.
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, de la PAS, a apărat majorarea.
„Vrem să avem un stat care este capabil să plătească demn deputaților și altor demnitari care ocupă posturi de responsabilitate. Un stat în care salariile sunt publice, legale și transparente”, – a declarat ea.
Deputata de la PCRM Inga Sibova a comparat reforma cu jocul de pălării. Fostul premier Ion Chicu a indicat că proiectul elimină legarea indexării de inflație și o înlocuiește cu creșterea PIB.
„În ce se va transforma salariul profesorului, dacă nu îl revizuiți ținând cont de nivelul inflației?” – a întrebat el. Dar nimeni nu a refuzat majorarea salariului de deputat.
Disputa are loc pe fondul proiectului bugetului pentru 2027, pe care Guvernul l-a aprobat săptămâna aceasta. Venituri – 92,3 miliarde de lei, cheltuieli – 112,25 miliarde, deficit – 19,93 miliarde, adică circa 4,7% din PIB. Aproape 18% din cheltuieli nu sunt acoperite din încasările proprii. Deficitul urmează să fie acoperit în principal din credite externe și granturi, inclusiv sprijinul Uniunii Europene. Pentru compensațiile energetice sunt prevăzute 2,6 miliarde de lei. Prognoza de creștere a economiei – 2,8%, a inflației – 6,1%.
În același pachet se modifică și alte plăți pentru bugetari. Prima anuală, numită al 13-lea salariu, se reduce de la 50% la 20% din cuantumul salariului. Fondul de prime unice – de la 5% la 2% din fondul anual de retribuire a muncii. Confederația Națională a Sindicatelor a estimat pierderile unui profesor debutant la 1 707 lei, ale unui bibliotecar – la 1 249, ale unui angajat al MAI – la 2 251, ale unui asistent social – la 1 382 de lei.
Ministerul Finanțelor spune că nimeni nu va primi mai puțin: diferența va fi compensată. Sindicatele consideră altfel. Fosta bașcană a Găgăuziei, lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a atras atenția că majorarea medie de 15,7% este mai mică decât prognoza Băncii Naționale privind prețurile reglementate pentru 2027 – 16,4%.
„Toată această majorare va fi mâncată de inflație”, – a spus ea.
Reforma a fost adoptată doar în prima lectură. Urmează a doua lectură, amendamentele și publicarea în „Monitorul Oficial”. Dacă documentul va trece fără modificări, noile salarii vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Până la a doua lectură, cifrele se pot schimba.




