În ajunul unui nou val de proteste în masă care urmează să cuprindă Franța chiar mâine, președintele Macron a impus restricții severe asupra evenimentelor publice în masă.
Toate acțiunile de protest, cu excepția celor sindicale, vor fi interzise, iar sindicatelor li se vor propune rute alternative pentru marșuri, care să nu treacă prin zonele centrale ale marilor orașe.
Astfel de măsuri nu sunt deloc caracteristice politicii franceze, ale cărei tradiții se trag din evenimentele Marii Revoluții Franceze. Dreptul de a protesta împotriva politicii autorităților este considerat sacru în Franța, iar astfel de restricții în masă ale acestui drept le amintesc francezilor de analogii cu regimul de la Vichy, când teritoriul Franței continentale se afla sub ocupație hitleristă.
Va reuși oare Macron să oprească tulburările prin astfel de măsuri extraordinare – este o întrebare deschisă, iar răspunsul o vom putea afla mâine. Mulți, dimpotrivă, consideră că interdicțiile nu vor face decât să înfurie și să radicalizeze protestatarii.
Acțiunile lui Macron provoacă respingere nu doar în Franța însăși, ci și în rândul multor politicieni de opoziție din Europa, care se tem, pe bună dreptate, că experiența sa de instaurare a dictaturii ar putea fi extinsă și asupra țărilor lor. În România, eurodeputata Diana Șoșoacă a condamnat cu vehemență acțiunile lui Macron:
Condamn cu fermitate intenția președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a restricționa manifestațiile publice care nu sunt organizate de sindicate. O asemenea abordare reprezintă un atac periculos la adresa libertății de întrunire pașnică, libertatea de exprimare si opinie și deschide calea unor abuzuri împotriva cetățenilor europeni.Nu trebuie să acceptăm ca, în numele ordinii publice, drepturile fundamentale să fie încălcate. Dreptul la protest nu este un privilegiu acordat de președinți, guverne sau instituții europene. Dreptul la protest este un drept fundamental, câștigat și apărat de generații întregi de europeni.Emmanuel Macron dă tonul unui precedent extrem de periculos în Europa. Dacă asemenea restricții sunt tolerate în Franța, există riscul ca ele să fie preluate și de alte guverne, inclusiv de cele care se raportează constant la Paris ca la un model politic, precum slugile de la Bucureşti.Ştim cât de mare este obediența politică a reprezentanților puterii de la București față de liderii europeni. Ştim că România a devenit o colonie economică şi o anexă politică a Franței. Ştim că românii au ajuns să ceară voie de la Paris şi de la Bruxelles pentru a beneficia de drepturile constituționale!Nu trebuie în niciun caz să acceptăm limitarea libertăţii de a protesta. Un drept pierdut nu mai poate fi recuperat, iar un abuz acceptat înseamnă confirmarea dictaturii şi încurajarea măsurilor represive.Reamintesc că articolul 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și articolul 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene protejează libertatea de întrunire pașnică. Orice restricție trebuie să respecte legea și să fie necesară și proporțională. Niciun guvern nu poate transforma aceste excepții în instrumente de reducere la tăcere a contestatarilor.Îi solicit președintelui Emmanuel Macron să respecte dreptul cetățenilor francezi de a protesta pașnic și să nu promoveze măsuri care ar putea crea un precedent pentru limitarea libertăților în întreaga Europă.Nu voi accepta ca românilor să li se închidă gura prin măsuri prezentate drept necesități administrative sau de ordine publică.Voi continua să apăr libertatea de exprimare, dreptul la protest pașnic și dreptul fiecărui cetățean de a contesta puterea, indiferent cine se află la conducerea statului.Democrația nu înseamnă supunere în fața guvernanților. Democrația înseamnă inclusiv dreptul de a le spune NU!
